„Timpul de așteptare s-a încheiat”: ONU îndeamnă la o acțiune imediată privind schimbările climatice pentru a evita catastrofele

ONU a avertizat că timpul pentru oprirea crizei climatice se scurge și că sunt necesare acțiuni imediate și masive pentru evitați o creștere catastrofală de 3.1°C a temperaturii globale. Noul raport al Programului ONU pentru Mediu (UNEP) îndeamnă țările să reducă emisiile cu 42% până în 2030 și 57% până în 2035, cerând curajul politic de a abandona dependența de combustibilii fosili. Fără aceste măsuri la următorul summit COP29 privind climă, obiectivul de 1.5°C ar putea fi de neatins.

Urgența reducerii emisiilor și „ora decisivă” pentru climă

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) a fost clar în ultimul său raport: reducerea emisiilor este deja o urgență globală. Potrivit raportului, angajamentele actuale de reducere a emisiilor pentru 2030 sunt insuficiente și, chiar dacă ar fi îndeplinite, încălzirea ar ajunge între 2.6 și 2.8 °C, un nivel dezastruos pentru planetă. Pentru a menține creșterea la 1.5 °C, Emisiile trebuie reduse cu 7.5% anual până în 2035, ceea ce echivalează cu eliminarea echivalentului emisiilor din întreaga Uniune Europeană în fiecare an timp de un deceniu.

Raportul Unep subliniază că resursele tehnologice și financiare necesare există deja, cu surse dovedite precum energia solară și eoliană capabile să asigure 27% din reducerile necesare. Problema constă însă în lipsa „curajului politic”., în special din țările G20, responsabile pentru 77% din emisiile globale. Inger Andersen, șeful Unep, subliniază că acest efort necesită o schimbare fără precedent către energie curată, protecția pădurilor și electrificarea sectoarelor industriale. «Vremea promisiunilor încălcate a trecut; Este nevoie de acțiuni imediate”, a spus Andersen.

Costurile inacțiunii și rolul crucial al liderilor mondiali

Lipsa acțiunii climatice are un cost economic și uman iminent. Fiecare fracțiune suplimentară de grad a temperaturii globale contribuie la evenimente extreme, cum ar fi intensificarea uraganelor, incendiile și valurile de căldură. Potrivit secretarului general al ONU, António Guterres, „Ne jucăm cu focul”, în timp ce furtunile și căldura extremă devastează comunitățile din întreaga lume. Guterres a mai menționat că o tranziție justă la energia curată poate fi finanțată prin taxe pe combustibilii fosili, ceea ce ar atenua povara crizei asupra țărilor mai puțin dezvoltate.

Unep estimează că Investiția anuală necesară pentru a reduce emisiile nete la zero este de la 1 până la 2 trilioane de dolari, aproximativ 1% din economia globală, un cost care ar putea fi distribuit în mod egal dacă țările bogate sprijină financiar țările în curs de dezvoltare. La următorul summit climatic, COP29, liderii mondiali sunt așteptați să definească angajamente specifice și ambițioase, în special în ceea ce privește finanțarea climatică, reducerea emisiilor și tranziția energetică. Pentru Harjeet Singh de la Inițiativa Tratatului de Neproliferare a Combustibililor Fosili, țările bogate trebuie să-și asume „partea echitabilă de responsabilitate” pentru a realiza un viitor durabil și pentru a evita o criză climatică ireversibilă.

Surse regenerabile și protecția pădurilor: soluții urgente și accesibile

Raportul Unep subliniază că o extindere rapidă a energiilor regenerabile și protecția pădurilor ar fi două dintre cele mai eficiente și accesibile măsuri de reducere a emisiilor pe termen scurt. Energia solară și eoliană, tehnologii mature și low-cost, ar putea acoperi până la 27% din reducerile necesare până în 2030, evitându-se astfel o dependență mai mare de combustibilii fosili. Inger Andersen a subliniat că pariurile pe surse regenerabile nu reprezintă o decizie riscantă, ci mai degrabă o investiție sigură și economică în contextul actual, deoarece aceste resurse nu numai că ajută la reducerea impactului asupra climei, ci și la generarea de locuri de muncă și la îmbunătățirea securității energetice.

De asemenea, oprirea defrișărilor, în special în zonele critice precum Amazonul și pădurile din Africa centrală, ar putea reduce emisiile cu 20%. Această abordare este esențială pentru conservarea „puioarelor de carbon” naturale, care absorb cantități mari de dioxid de carbon, atenuând încălzirea globală.. Conservarea pădurilor ajută, de asemenea, la protejarea biodiversității și a resurselor de apă, beneficii esențiale pentru sănătatea ecosistemelor și a comunităților care depind de acestea.

Provocări geopolitice și calea către COP29

Criza climatică necesită o cooperare globală într-un moment de tensiuni politice. Andersen a recunoscut dificultățile geopolitice actuale – inclusiv conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu și rivalitatea de putere. dar el a subliniat că criza de mediu este o prioritate pe care națiunile pot găsi un teren comun. Ca exemplu, el a menționat recenta reuniune a G20, în care țările cu poziții politice opuse au reușit să stabilească acorduri privind politicile de mediu.

Odată cu apropierea COP29, summitul promite a fi un punct decisiv în definirea angajamentului liderilor mondiali în lupta împotriva schimbărilor climatice. Se anticipează că negocierile se vor concentra pe finanțarea țărilor în curs de dezvoltare și pe crearea unui cadru internațional mai puternic pentru reducerea emisiilor. „Inacțiunea nu mai este o opțiune”, a avertizat Andersen, subliniind că eforturile pentru un viitor cu emisii scăzute de carbon nu numai că vor salva vieți, ci vor deschide căi către o creștere economică durabilă.